Actual

Agricultori cu MILIARDE de lei ajutor de la stat, dar cu angajați plătiți la NEGRU și EVAZIUNE FISCALĂ

Conflictul dintre agricultori și Guvern, indiferent cum decurge, se va finaliza cu noi costuri aruncate pe umerii cetățenilor. Agricultorii deja primesc sub formă de grant, adică sume pe care nu le vor întoarce, peste 1,6 miliarde de lei în acest an. Acești bani sunt din bugetul de stat, formați din taxele pe care le achită fiecare cetățean și companie din Moldova.

Dar cum stau agricultorii cu contribuția la acest buget de stat, de la care vor acoperirea tuturor riscurilor și pierderilor cauzate de războiul din Ucraina?

Destul de prost. Liderii protestelor agricultorilor din acest an au un comportament fiscal evaziv și iresponsabil. Schemele agricultorilor sunt bine-cunoscute în mediul lor, dar mai puțin cunoscute pentru publicul general.

Să explicăm:

  • – Prima schemă de evaziune, aplicată de majoritatea agricultorilor este munca la negru și salariul la plic. Chiar dacă acum nici un mecanizator sau agronom nu acceptă să primească mai puțin de 15 mii de lei pe lună, majoritatea salariilor oficiale ale acestora sunt între 2000 și 4000 de lei.
  • – Unul din liderii protestelor, I.S., gestionează 5.000 de hectare, în nordul țării, având doar 12 angajați. Acești super-muncitori sunt achitați cu salariul de 4.500 de lei pe lună, în timp ce I.S. a ridicat oficial dividende de peste 1,5 milioane de lei. Arătând pe hârtie salarii diminuate, I.S., de facto, fură de la fondul de pensionare, dar și din bugetul local disponibil primăriilor, în același timp având doar oficial venituri de peste 1,5 milioane de lei, mai și cere de la buget despăgubiri și granturi.
  • – Alt agricultor foarte activ în rândul protestatarilor, B.D., din sudul țării, e angajat al unei companii care gestionează peste 700 de hectare cu doar 8 angajați. Salariul mediu al acestor angajați este de 2.500 de lei pe lună, iar fondatorul companiei a ridicat dividende de aproape 1,2 milioane de lei în 2022. 
  • – Tot din sud vine la proteste și L.L., fondatorul unei companii agricole cu 7 angajați, care primesc, în medie 1.700 de lei pe lună. În ultimii trei ani compania a achitat impozite totale de 67 mii de lei și a beneficiat de subvenții de la bugetul de stat de 1,5 milioane de lei. 
  • – O altă companie agricolă, condusă de un lider al protestelor din centrul țării, gestionează peste 1200 de hectare, având 19 angajați foarte prost plătiți, în medie salariul e de 3.400 de lei lunar. În ultimii trei ani compania a plătit la bugetul de stat 1 milion de lei impozite și a beneficiat de subvenții de 2,3 milioane.
  • – Un alt lider a protestelor din sudul țării, S.S., e fondator și co-fondator la mai multe companii agricole care gestionează peste o mie de hectare. Din păcate companiile nu merg bine și în ultimii ani au achitat zero lei ca impozit pe venit. La fel angajații primesc în medie 5.000 de lei lunar. 
  • – Majoritatea agricultorilor care protestează sunt producători de cereale și culturi tehnice care merg la export. Asta înseamnă că subvențiile pe care le achităm au ca beneficiar final consumatorul de peste hotare a cerealelor noastre.

E adevărat că agricultorii din Moldova au probleme. Distrugerea de Rusia a porturilor ucrainene de pe Dunăre și ieșirea din înțelegerea privind exportul de grîne prin Marea Neagră creează în regiune o supra-ofertă de cereale. Asta duce prețul în jos. Bugetul de stat poate fi o sursă de salvare pentru agricultorii nimeriți într-o situație complicată. Dar statul trebuie să facă regulă în schemele de evaziune fiscală, iar ajutorul de la stat să fie direcționat doar către agricultorii care respectă legea.

Cum să explici unui pensionar din Moldova sau angajaților din alte domenii – IT, Horeca, producere, care la fel sunt loviți de efectele războiului, că ei trebuie să ajute agricultorii care în ultimii ani i-au furat direct, practicând salariul la plic, munca la nergu și evaziunea fiscală?

Articole corelate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Înapoi la butonul de sus